Cum trece România peste furtuna prețurilor la gaze naturale. Asul din mânecă: proiectul Neptun Deep de la Marea Neagră

Situația explozivă de la Marea Neagră, cu tot mai multe vase atacate de drone de război în apropierea țării noastre, ridică semne de îngrijorare și cu privire la securitatea energetică a României. În același timp, prețurile la gazele naturale ating noi recorduri pe piețele europene.

Zona maritimă a țării noastre este cu atât mai sensibilă cu cât aici se află platforma Neptun Alpha, "epicentrul offshore" al mega-proiectului Neptun Deep, care urmează să extragă gazele naturale din Marea Neagră începând din prima jumătate a anului 2027.

Citește și: Un nou incident grav în Marea Neagră, în apele teritoriale ale României. Misiune de salvare în apropiere de Sulina

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, împreună cu războiul hibrid al Rusiei au făcut ca prețurile gazelor naturale din Europa să se apropie de cel mai mare nivel din ultimii patru ani.

Situația nu este prea bună nici pentru România, cu toate că suntem cel mai mare producător de gaze din UE.

Intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, anul viitor, va consolida această poziție, însă prețurile la gaze depind de un context mai larg.

România și Bulgaria solicită comandament militar NATO în Marea Neagră

După ultimele atacuri cu drone în apele teritoriale ale României și Bulgariei, cele două țări au propus împreună ca subiectul să ajungă pe masa NATO.

Ministrul interimar al Apărării de la București, Radu Miruță, și omologul său de la Sofia au semnat o scrisoare comună adresată conducerii NATO prin care se cere înființarea unui comandament militar la Marea Neagră.

Acest organism va fi alcătuit de statele NATO riverane, România, Bulgaria, Turcia, cu rotație între ele "atât în ceea ce privește locația, cât și conducerea".

România, pregătită să apere perimetrul Neptun Deep?

România ar trebui să beneficieze, începând din 2027, de exploatarea gazelor naturale offshore din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom împreună cu Romgaz.

Experții se așteaptă ca începerea producției la Neptun Deep să pună o presiune descendentă pe prețurile la gaze, dar asta după noi vârfuri atinse în perioada de iarnă.

Întrebat dacă România este pregătită să protejeze Neptun Deep împotriva unor atacuri cu drone maritime și aeriene, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că există o colaborare strânsă între Ministerul Apărării, Ministerul Energiei și structurile speciale de informații ale României "pentru a pregăti și a fi gata de orice scenariu care ar putea să amenințe Neptun Deep".

"Cred că și în cazul Neptun Deep Armata Română și structurile din România pot face față cu brio oricărei amenințări", a precizat secretarul de stat, zilele trecute.

Proiectul Neptun Deep acoperă o suprafață totală de 7.500 km².

Ce este  Neptun Deep și de ce e important pentru România

În vara acestui an, OMV Petrom, și Romgaz, cei doi parteneri egali ai proiectului de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră, Neptun Deep, au finalizat instalarea platformei de producție

offshore “Neptun Alpha”.

Situată în zona de mică adâncime, platforma de producție cântărește peste 16.500 de tone și măsoară peste 225 de metri.

Constructorii au finalizat și 6 din cele 10 sonde de dezvoltare, precum și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul.

Conform companiilor implicate, proiectul rămâne în grafic pentru începerea producției în 2027 și "va contribui la consolidarea securității energetice a României și a regiunii".

"Finalizarea investiției și începerea extracției gazelor din perimetrul Neptun Deep trebuie să rămână priorități guvernamentale, pentru ca România să valorifice resursele din Marea Neagră în beneficiul economiei naționale și al întregii regiuni", a declarat la începutul acestei luni premierul interimar Ilie Bolojan, după o întâlnire cu conducerea OMV.

România, cel mai mare producător de gaze din Europa, dar pe locul 14 la gaze ieftine

În ultimii doi ani, România a deținut supremația în producția de gaze din Europa, iar începerea producției la Neptun Deep va consolida poziția țării noastre în anii următori.

România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană în 2024, când a depășit pentru prima dată în istorie Olanda.

Producția din România a fost în 2025 de aproape 357,5 mii terajouli (TJ), ceea ce a reprezentat aproximativ 30% din producția totală de gaze a UE.

Cu toate acestea, prețurile la gaze plătite de români nu sunt cele mai mici din Europa.

Potrivit celor mai mai recente date Eurostat, valabile pentru semestrul I din 2026, România se situează abia pe locul 7 în topul țărilor cu cele mai mici prețuri la gaze pentru populație (cele mai ieftine gaze sunt în Ungaria și Croația).

Situația este și mai nefavorabilă în clasamentul prețurilor gazelor pentru firme: România se află aproximativ pe locul 14 în UE, după indicatorul cu toate taxele și tarifele incluse.

Scenariul "dublării prețului" la gaze după liberalizare pieței

Românii s-ar putea confrunta cu facturi duble la gazele naturale după eliminarea măsurilor de protecție a consumatorilor, avertizează specialiștii din piața energiei.

În prezent, funcționează anumite mecanisme de protecție impuse de stat, dar acestea urmează să exprire la 31 martie 2027.

Vechiul plafon de 0,31 lei/kWh a încetat în luna martie 2026, iar noul mecanism calculează prețul în funcție de mai multe elemente (cost de achiziție, componentă de furnizare, tarife reglementate și taxe).

Consumatorul plătește valoarea mai mică dintre prețul contractual și prețul rezultat din formula legală.

Nu toți experții se opun liberalizării de la 1 aprilie 2027. Președintele Adunării Generale a Acționarilor Bursei Române de Mărfuri, Septimiu Stoica, consideră că doar reliberalizarea pieței de gaze, împreună cu extragerea gazelor din Marea Neagră, "ar putea fi șansa Românie de a deveni un hub energetic".

"A devenit un fel de obsesie națională, dar este și obositor și ineficient dacă doar vorbim despre el. Însă, dacă am asigura condițiile acestea, în condițiile în care avem un rol privilegiat pe aceste gaze naturale- e o resursă cu care într-adevăr putem defila, câte țări din Uniunea Europeană sunt și producătoare de gaz?", a precizat Stoica.

"Nu este garantat" că prețul la gaze va scădea după începerea proiectului Neptun Deep

Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 miliarde de mc/an, timp de 10 ani. Este o valoare semnificativă, în condițiile în care consumul actual din România este 9-10 mld. mc/an.

Cu toate acestea, nu este sigur că prețurile la gaze vor scădea începând de anul viitor.

Experții spun că "e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România", mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă.

"Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea– depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import)", arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

O estimare precaută vorbește despre o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028).

Promisiunea "gazelor ieftine din Marea Neagră”

Piața gazelor nu funcționează după logica simplă a abundenței, spune experții în energie.

Gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț "patriotic”.

"Gazul din Marea Neagră va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii urmăresc, firesc, cel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo", explică președintele AEI.

Dacă statul va continua să trateze energia ca pe o sursă de taxe și venituri suplimentare, "românii ar putea descoperi în 2028 că trăiesc într-o țară care produce mai mult gaz ca niciodată, dar în care facturile nu sunt cu mult mai mici".

Promisiunea "gazelor ieftine din Marea Neagră” ar putea intra în aceeași categorie cu multe alte promisiuni energetice, bune pentru campanii electorale, spune Dumitru Chisăliță, dar fără legătură cu realitatea din buzunarul consumatorului.

Scandalul gazelor lichefiate cumpărate de la americani. "Se face o confuzie cu Coridorul Vertical"

Scandalul recent cu ambasadoarea SUA din Grecia, care ar fi pus presiune pe politicienii de la București să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) de la americani, la prețuri considerate mari, a readus în discuție subiectul Coridorului Vertical de gaze- un proiect important pentru România, spun specialiștii.

"Gazul american nu este, prin definiție, o alegere proastă. Poate fi o sursă necesară în anumite perioade", explică expertul de la Asociația Energia Inteligentă, care arată că prețul și furnizorii fac diferența.

Potrivit specialistului, există o confuzie majoră între Coridorul Vertical și problema achiziției de GNL din SUA- Coridorul Vertical reprezintă infrastructura prin care pot circula gazele oricărui furnizor și acest culoar de trafic este în interesul României.

În același timp, însă, contractele pentru gaze trebuie analizate separat. Spre exemplu, Romgaz a refuzat să cumpere gazul lichefiat american din motive comerciale, legate de preț și oportunitate.

Potrivit articolului din WSJ, administrația Trump vrea ca statele de pe flancul estic al Europei să cumpere gaze naturale americane în valoare de miliarde de dolari.

"Afacere păguboasă", respinsă de conducerea Romgaz

"Afacerea aceasta păguboasă a eșuat în primul rând datorită poziției corecte și neobediente a conducerii Romgaz", a precizat Dumitru Chisăliță. 

Romgaz a transmis la finalul lunii septembrie că nicio persoană din cadrul statului român nu a făcut presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea unui contract de cumpărare de gaze naturale lichefiate.

Precizarea a venit după informațiile publicate de The Wall Street Journal privind activitatea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și presupusa implicare a Washingtonului în schimbarea Guvernului Bolojan.

"Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale Romgaz și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, a precizat compania de stat.

Romgaz spune că va continua să analizeze oportunitățile de pe piața gazelor naturale, inclusiv cele privind GNL, "exclusiv prin raportare la interesul companiei și la criteriile economice, comerciale și strategice relevante”.

De ce Coridorul Vertical este în interesul României

Specialiștii în energie sunt de părere că trebuie făcută o distincție clară între diversificarea rutelor de tranzit și diversificarea surselor de gaze. 

"România are un interes direct în dezvoltarea unor rute alternative: acestea îi sporesc securitatea aprovizionării și rolul regional. Diversificarea surselor trebuie urmărită în cadrul unei strategii prin care România să își extindă activitatea dincolo de granițele naționale", consideră președintele AEI.

Coridorul Vertical este în interesul României, arată expertul. Dacă cineva trece prin țara ta, plătește ca să treacă. Asta înseamnă că tarifele de transport cresc și că prețul în țara ta scade. "Să vii să te opui Coridorului Vertical este o mare prostie", a explicat Dumitru Chisăliță.

Coridorul se numește vertical fiindcă e vorba despre transportarea gazelor de la Sud la Nord, atât dinspre Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate (GNL) americane de la terminalele din Grecia și Turcia.

Ideea acestui Coridor Vertical a stat în adormire până în 2022 când a început invazia rusă în Ucraina, iar Europa a avut nevoie de surse alternative de energie.

Operatorii de transport din Grecia, Bulgaria, România (Transgaz) și Ungaria au relansat Coridorul Vertical în decembrie 2022, doi ani mai târziu s-au asociat ideii Slovacia, R. Moldova și Ucraina, iar în 2026 au venit Serbia și Macedonia.

Chiar dacă România își acoperă, în cea mai mare parte, cererea de gaze naturale din producția proprie, există și momente în care are nevoie de importuri.

"Un import care acoperă un deficit real poate proteja consumatorii. Un angajament scump, luat pentru a satisface un obiectiv politic, îi poate împovăra pe români ani întregi", spune șeful AEI.

Românii nu ar trebui să afle din factură cât au costat greșelile unor politicieni, spun specialiștii în energie.