Sâmbătă, 23 octombrie, este o sărbătoare importantă pentru toți creștinii ortodocși. Este pomenit Sfântul Apostol Iacob, cel care ar fi călătorit în Egipt cu Iosif și Maria când au fugit de Irod și care a ajuns mai târziu episcop al Ierusalimului.
Sfantul Iacob este numit fratele Domnului (Gal. 1, 9), pentru ca a fost fiul Dreptului Iosif, soțul Fecioarei Maria.
Sfântul Iacob este numit fratele Domnului (Gal. 1, 9), pentru că a fost fiul Dreptului Iosif, soțul Fecioarei Maria. Preoții spun că este potrivit să-l numim văr al lui Hristos și nu frate, pentru că Mântuitorul S-a nascut pe cale supranaturală și nu a avut frați pe pământ.
Citeste si: Zilele cu dezlegare la peşte din Postul Crăciunului 2021
Mama lui Iacob, Salomeea, era ruda Maicii Domnului, iar Iosif ajunge sa fie soțul Mariei la bătrânețe, dupa moartea sotiei sale Salomeea.
Potrivit Traditiei, Sfântul Iacob a călătorit în Egipt împreună cu tatal său Iosif, cu Fecioara Maria și Pruncul, în vremea în care Irod căuta să-L omoare pe Hristos.
Citeste si: VIDEO| Pelerinajul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a început anul acesta cu o săptămână mai devreme
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Sfântul Iacob a fost primul episcop al Iersualimului. El a alcătuit prima slujba a Sfintei Liturghii, varianta care a fost prelucrata de Sfintii Vasile cel Mare si Sfantul Ioan Gura de Aur.
Liturghia Sfantului Iacob se savarseste si in zilele noastre in Biserica Ortodoxa Greaca, pe 23 octombrie, in ziua sa de praznuire, potrivit Crestinortodox.ro.
Sfantul Apostol Iacob a convertit multi iudei si elini la credinta crestina.
Cand Anania a ajuns Mare Arhiereu, a hotarat sa-l ucida.Potrivit Traditiei, batranii iudeilor i-au spus lui Iacob sa urce pe aripa Templului sis a graiasca de acolo impotriva lui Hristos. Iacob a urcat, insa a marturisit in fata celor prezenti ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu.
În urma acestei marturisiri, a fost aruncat de pe zidurile templului din Ierusalim. Sfântul Iacob, căzând de la înălțime, s-a rănit greu, dar încă era viu, și, ridicându-se în genunchi, și-a înălțat mâinile sale și se ruga, zicând: „Doamne, iartă-le lor păcatul acesta, că nu știu ce fac”.
Iar ei au aruncat cu pietre asupra lui și îl răniră și mai mult. Apoi un preot din fiii lui Rahav a strigat: „Încetați, ticăloșilor, ce faceți? Dreptul se roagă pentru voi, iar voi îl ucideți pe el?”.
Atunci îndată un om, alergând cu un lemn, s-a repezit la sfânt și, lovindu-l cu toată puterea în cap. Și întru această mucenicească pătimire și-a dat duhul. Iar sfântul său trup a fost îngropat acolo, aproape de biserică. Credincioșii l-au plâns mult pe dânsul, căci a fost episcop în Ierusalim treizeci de ani, iar la șaizeci și șase de ani ai vieții sale a pătimit pentru Hristos
