La ce concluzie au ajuns Rusia și SUA după ultimele negocieri în privința crizei din Ucraina
Echipele de negociere ale SUA și Rusia au încheiat consultările privind garanțiile de securitate cerute de puterea de la Kremlin. Ședința comună de la Geneva s-a finalizat la ora locală 16:32 (17:32, ora României), a anunțat luni agenția de presă Bloomberg. Oficialii americani au transmis că Washingtonul nu va face înţelegeri cu Rusia despre Europa, Ucraina sau NATO fără participarea acestora. ''Nu vom renunţa la cooperarea bilaterală cu statele suverane care doresc să lucreze cu SUA şi nu vom lua decizii despre Ucraina fără Ucraina, despre Europa fără Europa", a precizat șefa delegației americane de negociere.
Discuțiile dintre SUA și Rusia au început luni dimineață, în jurul orei 10:00, ora României, și au durat mai bine de 7,5 ore. Întâlnirea a avut loc pe teritoriul misiunii SUA de la sediul ONU din Geneva.
În timpul consultărilor, părțile au luat mai multe pauze, inclusiv masa de prânz, relatează agenția TASS. Pe 17 decembrie 2021, Ministerul rus de Externe a lansat două proiecte de acorduri privind garanțiile de securitate, unul
pentru SUA, al doilea pentru NATO, acestea fiind baza de pornire a negocierilor din 10 ianuarie.
Ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, șeful echipei ruse de negociere, a organizat o conferinţă de presă după discuţiile de luni de la Geneva cu secretarul adjunct de stat Wendy Sherman şi alţi oficiali americani.
Principalul mesaj al Rusiei a fost acela că NATO trebuie să respingă principiul „dezvoltării militare” pe flancurile sale estice, potrivit Sputnik News.
„Am prezentat americanilor într-un mod extrem de detaliat logica și partea de fond a propunerilor noastre, le-am explicat de ce obținerea garanțiilor legale de la NATO pentru a nu se extinde este un imperativ absolut, le-am explicat de ce trebuie să primim garanții legale privind nedesfășurarea sistemele de atac și de ce ridicăm solicitarea ca NATO să renunțe, în general, la dezvoltarea [militară] a teritoriului statelor care au aderat la alianță după 1997”, a
spus Ryabkov.
Diplomatul a avertizat că orice încercare a SUA și a NATO de a șantaja și speria Rusia este „inacceptabilă” din perspectiva Moscovei și nu va da niciun rezultat.
Finalul discuțiilor de luni dintre SUA și Rusia de la Geneva a avut loc luni seara la ora 17,30, ora României
Serghei Ryabkov: Răspunsul Rusiei după un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară
Rusia are nevoie de garanţii ''scrise în piatră'' că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO, a subliniat responsabilul rus. Garanţiile de securitate privind neextinderea NATO sunt un ''imperativ absolut'' pentru Rusia, la fel şi cele privind desfăşurarea armamentului ofensiv care ameninţă teritoriul rus, a explicat oficialul de la Kremlin.
Mai mult, NATO trebuie să renunţe la ''asimilarea'' teritoriului ţărilor care au intrat în această alianţă după 1997, a continuat Riabkov.
Dacă nu vor exista progrese în aceste trei direcţii cheie, Rusia nu va putea ''face concesii'', a conchis diplomatul rus, susţinând că Moscova caută ''compromisuri'' şi un ''echilibru de interese''.
Răspunsul Moscovei faţă de un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară, a mai spus vice-ministrul de externe rus, refuzând să precizeze la ce măsuri se referă în mod concret, menţionând doar că deocamdată Moscova se concentrează pe diplomaţie şi nu doreşte să discute despre noi desfăşurări militare pe care le-ar putea întreprinde în eventualitatea unui eşec al discuţiilor cu Washingtonul.
Occidentul susţine că Moscova ar putea lansa o incursiune pe teritoriul ucrainean de tipul celei din 2014, atunci când Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a început să sprijine separatiştii din estul Ucrainei, ceea ce a dus la degradarea accelerată a relaţiilor dintre cele două ţări.
Şefa delegaţiei americane, Wendy Sherman, secretar-adjunct în Departamentul de Stat
Ce a declarat șefa echipei americane de negociere
Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a declarat după discuțiile cu partea rusă, s-a discutat despre mișcările reciproce de detensionare a rachetelor și exercițiilor militare, dar a reînnoit avertismentele privind costurile majore în cazul în care Moscova ar invada Ucraina.
„Am venit cu o serie de idei în care cele două țări ale noastre ar putea lua măsuri reciproce care ar fi în interesul nostru de securitate și ar îmbunătăți stabilitatea strategică”, a declarat Sherman reporterilor după discuțiile de la Geneva cu ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov.
Potrivit presei internaționale, Sherman a spus că a oferit indicii suplimentare mai detaliate cu privire la amplasarea rachetelor, ca urmare a cererilor Rusiei pentru garanții de securitate.
Dar, totodată, ea a exclus orice solicitare din partea Rusiei pentru garanții că Ucraina nu va adera la NATO.
''Am fost fermi(...) în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru SUA'', a punctat adjuncta secretarului de stat american. ''Nu vom permite nimănui să oprească politica NATO a uşilor deschise, care a fost mereu de bază în alianţa NATO'', a spus oficialul SUA.
Wendy Sherman a mai precizat că Rusia nu a dat niciun răspuns la cererea americană privind o "detensionare" a situaţiei la frontiera ucraineană cu prilejul consultărilor de luni de la Geneva.
Ea a reînnoit un apel către Rusia să-și retragă cei 100.000 de soldați estimați înapoi la cazărmi sau să ofere claritate cu privire la scopul lor.
Dacă Rusia va invada, „vor exista costuri și consecințe semnificative, cu mult peste cele cu care s-au confruntat în 2014”, când Moscova a pus mâna pe peninsula Crimeea.
Șeful NATO: "Continuă să existe un risc de conflict”
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că pactul de apărare condus de SUA este pregătit pentru „un nou conflict armat în Europa” dacă negocierile eșuează și a avertizat Rusia cu privire la „costuri grave” în cazul în care va lansa un nou atac asupra Ucrainei.
El a precizat spunând că speră că negocierile de criză ar putea reprezenta o cale către o soluție diplomatică.
„Este posibil să găsim împreună o cale, o cale politică înainte și, de asemenea, să abordăm preocupările Rusiei...Dar continuă să existe un risc de conflict”, a declarat Stoltenberg pentru Financial Times.
„Descurajarea venită din partea NATO este credibilă și puternică. Trebuie să sperăm și să muncim din greu pentru ce este mai bun, dar să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a completat șeful NATO.
Vorbind înainte de a se întâlni cu vice-premierul Ucrainei, șeful NATO a spus că lucrează din greu pentru o cale pașnică de ieșire din criza actuală. „În același timp, trebuie să fim pregătiți ca Rusia să aleagă din nou să folosească forța armată, să aleagă confruntarea în loc de cooperare”.
În urmă cu aproape o lună, Kremlinul a cerut ''rezultate'' la cererile sale de ''garanţii'' de securitate: negocierea a două tratate de redefinire a echilibrului şi arhitecturii de securitate a Europei.
Pentru Moscova, securitatea Rusiei presupune interzicerea oricărei extinderi a NATO, percepută ca o ameninţare existenţială, şi încetarea activităţilor militare occidentale în apropierea graniţelor ruse, zonă pe care o consideră că se încadrează în aria sa de influenţă.
