România, retrogradată la "junk" de S&P? Ratingul de credit va fi anunțat astăzi. Nazare: "Am mare încredere, avem argumente solide"

Standard & Poor's urmează să anunțe vineri decizia privind ratingul de credit al României, într-un moment în care țara se confruntă cu o criză politică de amploare și cu presiuni semnificative asupra finanțelor publice.

Decizia agenției de rating vine în contextul în care swapurile de credit pe cinci ani s-au tranzacționat de la începutul anului 2025 la niveluri care reflectă o retrogradare cu două trepte la BB, iar Guillaume Tresca estimează o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P.

Criza politică a agravat incertitudinea pe piețele financiare. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament, iar leul românesc a ajuns la minime istorice.

Obligațiunile cu scadență mai îndelungată se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025 în ultimele zile, iar euro a sărit la 5,34 de lei pe piața interbancară cu o zi înainte ca S&P să anunțe verdictul. Randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni.

Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, a avertizat că "cu cât criza politică se prelungește mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă situația din perspectiva ratingurilor".

Ea a adăugat că "o retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate care ar mări spread-urile obligațiunilor".

Citește și: Noi reguli privind bursele elevilor din anul școlar 2026-2027. Ce se întâmpla cu bursa socială

Cosmin Marinescu (BNR): "Î ngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani"  

Pe plan fiscal, România a convenit cu Bruxelles-ul să-și readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

Deficitul bugetar consolidat se situează la 2,89% din PIB până în august, o îmbunătățire semnificativă față de peste 9% în 2024. Nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, iar costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a declarat că "ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică".

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a subliniat că România nu poate permite o pauză în consolidarea fiscală. "Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să aducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte," a declarat el.

Nazare a exprimat încredere în privința deciziei S&P, afirmând că "am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard & Poor's" și că "argumentul principal al României pentru ca țara să nu fie retrogradată este execuția bugetară".

Moody's și Fitch au acordat României cel mai scăzut rating de investiții cu perspectivă negativă. Ratingul de credit al României se situează pe treapta cea mai joasă a categoriei investment grade, deși o sursă raportează că aceasta este cea mai joasă treaptă cu perspectivă negativă.

Agenția Fitch a menținut România în categoria recomandată investițiilor, iar România a evitat la limită o retrogradare de Fitch la sfârșitul lunii iulie. Moody's și Fitch au programate revizuiri ale ratingului de credit al României la începutul anului viitor.

Guvernul își propune să reducă deficitul anual la 6,2%, deși o sursă raportează că aceasta ar fi o reducere a decalajului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024.

Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte un buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului până la sfârșitul acestui an. România nu a avut derapaj fiscal în lunile mai, iunie, iulie și august, iar Banca Națională a României anunță că rezervele valutare au scăzut cu 4,8 miliarde de euro la finalul lunii septembrie.

Citește și: România prelungește starea de alertă în energie. Centrala de la Cernavodă rămâne închisă încă cel puțin două săptămâni

 

Ce se întâmplă în România dacă este retrogradată la junk?

O eventuală retrogradare în categoria junk ar putea afecta investițiile, dezvoltarea sistemului energetic, facturile plătite de populație și companii. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a lansat un avertisment privind impactul unei retrogradări asupra sectorului energetic. Costul finanțării în sectorul energetic este estimat în prezent la aproximativ 7,6%, dar ar putea urca la 9,5-10% în scenariul unei retrogradări. În scenariul investment grade, capacitățile noi în perioada 2027-2035 ar putea ajunge la 14-16 GW, cu investiții private de 25-30 miliarde de euro, iar prețul mediu al energiei angro după 2030 ar fi de 110 €/MWh. În scenariul junk, capacitățile noi ar fi de 8-10 GW, cu investiții private de 15-18 miliarde de euro, iar prețul mediu al energiei angro ar urca la 125-140 €/MWh. Importurile de energie ar crește de la 5-8% din consum în scenariul investment grade la 12-18% din consum în scenariul junk.

Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite că investitorii vor continua să vină în România indiferent de context. "Investitorii nu cumpără doar potențial. Ei cumpără, înainte de toate, stabilitate," a declarat el. România dispune de unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din Europa, cu hidroenergie, gaze naturale, energie nucleară, potențial important pentru energie eoliană și resurse solare. Cererea de electricitate este estimată să crească puternic, iar riscul de sărăcie energetică ar putea afecta 32% din gospodării în scenariul investment grade și 37% din gospodării în scenariul junk, cu costuri cu energia peste 10% din bugetul familiei.

Citește și: VIDEO Șoferii pregătesc boicotul la pompă. Nemulțumiri tot mai mari față de scumpirile la carburanți

 

Guillaume Tresca a observat că "agenția de rating a adoptat o viziune mai indulgentă în ceea ce privește formarea guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului". El a adăugat că "atât S&P, cât și Moody's ar putea tolera o perioadă mai prelungită de instabilitate politică, cu condiția ca o consolidare fiscală să rămână pe drumul cel bun", dar că" o abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare". Analiștii de la Capital Economics au remarcat că "finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Însă sunt necesare mult mai multe progrese pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit".