Se poate face succesiune după 30 de ani? Ce prevede legea

• În ce condiții se poate face succesiune după 30 de ani
• Ce acte sunt necesare pentru succesiune
• Cât costă o succesiune

Se poate face succesiune după 30 de ani? Este o întrebare care poate să apară în anumite circumstanțe mai rare, cum ar fi descoperirea ulterioară a unor bunuri aparținând defunctului, neincluse în masa succesorală inițială. 

Citește și: Ei sunt angajații care vor primi bani în plus la salariu. Mărirea se acordă în funcție de vechime

Succesiunea reprezintă procedura prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis moștenitorilor săi.

Succesiunea poate fi făcută atât la notariat, cât și la instanța de judecată. Mai nou, moștenitorii pot să inițieze procedurile succesorale la orice notar public din țară, fiind eliminate restricțiile anterioare care legau acest proces de locația geografică a defunctului sau a proprietăților sale.

În ce condiții se poate face succesiune după 30 de ani

Moștenirea legală este una dintre cele două forme ale succesiunii în dreptul român. Așa cum rezultă din denumirea sa, acest tip de moștenire le oferă unele drepturi importante soțului, copiilor și altor categorii de rude ale celui decedat.

Moștenitorii legali sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie), ascendenții (părinții, bunicii și asa mai departe) și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv.

Există patru clase de moștenitori legali care, în ordinea prezentată mai jos, vin la succesiunea unei persoane:

1) clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
2) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
3) clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
4) clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Citeste si: Data la care urmează să fie virați banii pentru bursele elevilor aferente lunilor septembrie şi octombrie: Banii vor fi virați direct pe carduri- kanald.ro

Citeste si: Un bilet scris de Robert, descoperit la scurt timp după ce el și Giuly au fost descalificați din "Casa Iubirii". Cui îi era destinat? Conținutul lui, făcut public chiar de Robi, fostul său coleg de cameră- wowbiz.ro

Citeste si: Imagini rare cu Pământul din spațiu: Canale de maree au lăsat dâre adânci printre insulele preferate de pirați din Bahamas- antena3.ro

Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele aparținând celorlalte clase nu vor veni la moștenirea legală.

Dezbaterea unei succesiuni după 30 de ani de la data decesului reprezintă o procedură juridică complexă, care necesită o analiză atentă a circumstanțelor specifice fiecărui caz.

Elementul-cheie în aceste situații este identificarea și probarea unei acceptări valabile a succesiunii în termenul legal de opțiune succesorală.

Acceptarea succesiunii reprezintă premisa fundamentală pentru dezbaterea unei succesiuni după 30 de ani de la data decesului este existența unei acceptări valabile a succesiunii de către cel puțin unul dintre moștenitori, în termenul legal de opțiune succesorală.

Acceptarea succesiunii poate fi:

• expresă – manifestată prin asumarea explicită a calității de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată;
• tacită – rezultând din acte juridice sau materiale care implică neechivoc intenția de acceptare a succesiunii.

În ambele cazuri, moștenitorul trebuie să fi acceptat succesiunea în termen de 6 luni de la data decesului defunctului.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune

Iată mai jos lista actelor necesare pentru dezbaterea moştenirii la notariat, în vederea eliberării certificatului de moștenitor.

Citeste si: Veste importantă pentru doamnele aflate în prag de pensionare! Femeile pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu până la 11 ani- kfetele.ro

Citeste si: Cum s-a produs, de fapt, accidentul în care 22 de elevi și 3 profesori au murit? Ce au descoperit oamenii legii- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini rare cu Pământul din spațiu: Canale de maree au lăsat dâre adânci printre insulele preferate de pirați din Bahamas- antena3.ro

Lista se ajustează în funcție de bunurile moștenite:
- Acte identitate moștenitori
- Certificat de deces
- Acte stare civilă moștenitori
- 2 martori
- Testament, dacă există

Alte acte care dovedesc averea defunctului la stabilirea masei succesorale, după caz:
- Bunuri imobile: apartament, casă, teren
- Bunuri mobile:conturi și depozite bancare, mașină, pensie privată, acțiuni
- Locuri de veci

Cât costă o succesiune

În cazul în care succesiunea nu se finalizează în cel mult doi ani de la decesul persoanei a cărei moștenire se împarte, moștenitorii trebuie să plătească, pe lângă costurile notariale, și un impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite.

Potrivit Codului fiscal, “pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează impozitul prevăzut (pentru transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal – n. red.), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii”.

Dacă nu se finalizează dezbaterea succesiunii în doi ani, moștenitorii trebuie să plătească, pe lângă celelalte cheltuieli privind succesiunea (de cele mai multe ori, se optează pentru succesiunea la notar), și impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite.

Costurile succesiunii se împart între toţi moştenitorii, proporțional cu cota moștenită de fiecare. Dacă există un singur moştenitor, acesta va suporta toate taxele.