VIDEO Incendiul din Florești reaprinde tensiunile legate de relocarea familiilor din Pata Rât

Un incendiu izbucnit pe 9 septembrie în mansarda unui bloc din Florești a lăsat mai multe apartamente nelocuibile și a reaprins un val de controverse și ură în comunitate.

Cauza incendiului, stabilită de pompieri, a fost o priză defectă care a aprins o canapea în apartamentul unei familii relocată din Pata Rât, cel mai mare ghetou din România.

Pata Rât, situat la marginea Clujului, lângă rampa de gunoi, este o zonă în care trăiesc de zeci de ani peste 1200 de persoane, în condiții extrem de dificile. Locuitorii se confruntă cu probleme grave de sănătate cauzate de poluare, gunoaie și condiții improprii de trai.

Din 2014, o asociație din Cluj, cu sprijin financiar norvegian și ulterior al primăriei, a demarat un program de achiziție a apartamentelor în oraș pentru a muta familiile care doresc să plece din ghetou. Până în prezent, 123 de familii au fost relocate în Cluj-Napoca și Florești, beneficiind de chirii simbolice de 1 leu pe metru pătrat, cu condiția să aibă loc de muncă și copiii să meargă la școală.

Maria Stoica, o femeie de 32 de ani cu trei copii, este una dintre beneficiarii programului. După ce a trăit în Pata Rât mai bine de jumătate din viață, într-o baracă de lemn cu condiții precare, a primit un apartament în oraș acum trei ani. „Am primit o nouă viață. O nouă șansă la viață să zic așa. N-am primit numai un apartament. A fost numai o mutare pentru noi”, povestește ea.

Incendiul a afectat 16 familii, care încă locuiesc în spații temporare. Familia de romi din apartamentul unde a pornit focul, cu șase copii, este acum în centrul unui val de mesaje rasiste care au invadat rețelele sociale. În Consiliul Local Florești, un consilier a cerut oprirea programului de relocare, invocând nemulțumirile unor localnici care se plâng de comportamentul familiilor de romi: gălăgie, mizerie și lipsa integrării.

„Eu în urmă cu 2 ani de zile primeam semnale deja de la anumiți floreșteni care mă sunau, îmi scriau pe Facebook, pe Messenger, că au probleme cu niște vecini romi care nu se integrează, care fac gălăgie, care fac zgomot, care urlă pe casa scării, care fac mizerie”, a declarat un reprezentant al autorităților locale. Nemulțumirea oamenilor este alimentată și de percepția că unii primesc locuințe sociale fără efort, în timp ce alții muncesc ani de zile pentru a-și plăti ratele.

Programul de relocare a devenit astfel un măr al discordiei între comunitățile de romi și cele de români din Florești. Oamenii se tem unii de alții, iar stereotipurile și prejudecățile persistă. „Ei au frică de noi toți că venim de la Pata. Toată lumea se teme că vin romii de la Pata și se mută în apartamente. Dar oare ei s-au întrebat cât ni-i de frică că venim și ne mutăm aici cu ei?”, reflectă o persoană relocată.

Pe lângă tensiunile generate de relocare, o altă dispută a apărut în spațiul public legată de un nou Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unui hotel turn de 30 de etaje sub brandul Trump, în apropierea zonei Pata Rât. Asociația care gestionează relocarea romilor a negat orice legătură între acest proiect și programul de mutare a familiilor din ghetou.