Căpșunile sunt fructe de sezon parfumate și gustoase, bogate în vitamine și minerale, deci și cu o multitudine de beneficii terapeutice și nutritive. Pot fi consumate ca atare, în stare proaspătă sau sub formă de înghețată, sufleu, dulceață, compot și spumă.
Delicioasele capsuni, au culoarea rosie si sunt printre cele mai populare fructe de padure. Isi au originea in Europa, cu toate acestea, in zilele noastre fructele de padure sunt cultivate pe scara larga ca o cultura comerciala importanta in multe regiuni temperate peste tot in lume.
Citeste si: Prăjitură pufoasă cu căpşuni: Reţeta simplă şi delicioasă
Din punct de vedere botnic, planta face parte din familia de Rosaceae ,
Gustul capsunelor variaza in functie de soi, de la foarte dulce la acrisor. Au forma conica si cantaresc aproximativ 15-25 g si masoara aproximativ 3-5 cm in diametru.
În comparaţie cu merele, portocalele sau bananele, căpşunile au cel mai mare conţinut de nutrienţi. Printre aceştia numărându-se vitamina C (doar o porţie – aproximativ opt căpşuni – oferă mai multă vitamina C decât o portocală), potasiul, manganul, folaţii, fibrele şi antioxidanţii (cunoscuţi sub numele de polifenoli).
O porţie de 140 de grame de căpşuni are doar 50 de calorii şi circa 3 grame de fibre, majoritatea solubile. Ceea ce face din aceste fructe aliaţi imbatabili contra kilogramelor în plus. De asemenea, fibrele ajută la reducerea colesterolului şi la prevenirea constipaţiei.
Datorită conţinutului crescut de vitamina C (o porţie are 100% vitamina C din doza zilnică recomandată), aceste fructe protejează organismul de infecţii.
Căpșunile sunt recomandate îndeosebi primăvara, atunci când temperaturile oscilează şi există riscul crescut de viroze respiratorii. Însă, cum acestea nu se găsesc în formă proaspătă decât spre sfârşitul lunii mai, putem să dăm o raită la supermarket pentru o porţie de căpşuni congelate.
Nu degeaba au căpşunile forma dragostei! Flavonoidele şi antioxidanţii care se regăsesc din belşug în căpşuni au rolul de a preveni acumularea de colesterol pe vasele de sânge, care pot obstrucţiona circulaţia sanguină.
De asemenea, aceste substanţe au proprietăţi antiinflamatorii care au efect miraculos în ameliorarea simptomelor de gastrită.
Cantitatea mare de fibre din căpşuni ajută la motilitatea intestinală, favorizând eliminarea toxinelor.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
În plus, fibrele ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Căpşunile devin astfel cei mai buni prieteni ai bolnavilor de diabet. Iar indexul glicemic al căpşunilor este de doar 40, fiind astfel ideale în curele de slăbire.
Antioxidanţi precum luteina sau zeaxantina prezenţi în căpşuni ajută la protejarea organismului de radicalii liberi. Aceștia sunt cunoscuți pentru faptul că favorizează stresul oxidativ, un factor de risc în apariția cancerului.
Au foarte puţine calorii şi multe fibre care te ajută să menţii senzaţia de saţietate, astfel încât să nu mai mănânci în cantităţi mari şi să faci alegeri nesănătoase, bogate în calorii. Mai mult decât atât, vitamina C stimulează metabolismul, care ajută la arderea rapidă a caloriilor.
Antocianii şi quercitina, antioxidanţi puternici pe care îi găsim în căpşuni, pot preveni formarea cheagurilor de sânge. Acestea cresc riscul de apariţie a atacului cerebral.
Citeste si: Când apar căpşunile româneşti în pieţe?
De asemenea, conţinutul crescut de potasiu din căpşuni a fost asociat cu un risc mai mic de accident vascular.
Deşi par simple mofturi, căpşunile cerute de gravide în timpul sarcinii au o logică. Aceste fructe sunt bogate în folaţi, substanţe de care fătul are foarte mare nevoie pentru dezvoltarea cerebrală şi a măduvei spinării.
În plus, acidul folic din căpşuni poate preveni anumite anomalii congenitale care pot surveni la naştere.
Datorită proprietăţilor antinflamatoare ale quercitinei, un compus care se regăseşte în cpăpşuni. Simptome precum curgerea nasului, ochii iritaţi şi urticaria sunt ameliorate.
Folaţii din căpşuni ţin sb control nivelul de homocisteină, substanţă care în exces poate interfera cu producţia de hormoni a i fericirii (serotonina, dopamina şi norepinefrina), care sunt responsabili cu buna-dispoziţie, odihna şi apetitul.
Capsunile sunt, de obicei, bine tolerate, dar alergiile este destul de frecvene – in special la copiii mici. Aceste fructe contin o proteina care poate provoca simptome la persoanele sensibile la polen de mesteacan sau mere – o afectiune cunoscuta sub numele de alergie la polen-alimentare.
Simptomele frecvente includ mancarime sau furnicaturi in gura, urticarie, dureri de cap si umflarea buzelor, fetei, limbii sau gatului, precum si probleme de respiratie in cazuri grave.
Proteina care cauzeaza alergii este considerata a fi legata de antocianinele din capsuni (colorantii naturali ale fructele). Astfel, se recomanda capsunile fara culoare, albe, sunt, de obicei, bine tolerate de catre persoanele care sunt alergice.
Daca copilul prezinta semne de alergie alimentara la scurt timp dupa ce a mancat capsuni, este posibil sa observati urmatoarele simptome:
Simptomele unei reactii alergice severe includ:
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Un istoric familial de alergii, eczeme sau astm creste sansele de a avea o alergie alimentara. Puteti dezvolta unul oricand, desi copiii au o rata mai mare de alergii decat adultii. Cu toate acestea, copiii depasesc uneori o alergie. De asemenea, puteti dezvolta o alergie alimentara, chiar daca nu aveti un istoric familial de alergii. Intarzierea introducerii alimentelor alergenice la copii mai mari de 7 luni poate creste riscul de alergii alimentare.
Daca copilul dezvolta simptome alergice dupa ce mananca capsuni, eliminati fructele din dieta lor si prezentati-va in cel mai scurt timp la medicul pediatru.
