In articol:
- Ce efecte negative aduce pachetul de măsuri fiscale și bugetare al Guvernului Ciolacu
- Concluziile CES: scade nivelul de trai al populației
Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil, în şedinţa de luni, proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, arătând că măsurile Guvernului vor avea efecte negative asupra economiei.
"Un aspect foarte grav este acela că efectele pe termen imediat şi mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei", se menţionează în documentul publicat luni de CES.
Citește și: Măsuri fiscale 2023- 2024. Cine sunt românii care vor da mai mulți bani la stat?
Consiliul Economic şi Social este organismul consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României în mai multe domenii de specialitate, inclusiv cel fiscal.
Potrivit legii, CES este o instituţie publică de interes naţional, autonomă, care este consultată obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor.
Ce efecte negative aduce pachetul de măsuri fiscale și bugetare al Guvernului Ciolacu
Avertismentele CES sunt fără precedent în materie de efecte negative cu impact major asupra economiei și nivelului de trai al românilor.
1) Cresc prețurile
- Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor nu se justifică sub nicio formă, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile sunt şi aşa supuse de 3 ani la multiple şocuri, spune CES. În general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcţionată către consumatori sau beneficiari şi automat se va reflecta în preţurile care vor creşte din nou.
- Instituirea unui impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru anumite categorii de întreprinderi va avea ca efect creşterea costurilor pentru consumatorul final.
- Creşterea poverii fiscale pentru mediul economic privat se va reflecta pentru întreprinderi în creşterea costurilor de producţie şi, pe cale de consecinţă, în creşterea preţurilor plătite de consumatori.
2) Urmează concedieri și închideri de firme
3) IMM-uri trimise în insolvență
Apare ca fiind nejustificat faptul că firme cu pierderi sunt puse în situaţia de a plăti un impozit pe profit care să fie la nivelul a 1% din cifra de afaceri. Aceste firme, şi aşa în situaţie dificilă, vor fi decapitalizate sau chiar trimise în insolvenţă
4) Veniturile la buget vor scădea, nu vor crește
Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.
5) Lovitură grea pentru mai multe sectoare de activitate
impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va avea efecte negative asupra economiei şi va influenţa negativ perspectivele de dezvoltare economică. Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie, automotive), iar, în cazul altora, va crea distorsiuni majore. Acesta va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca un TVA.
6) Cresc costurile de finanțare
Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv în sistemul financiar, nu este limitată în timp, aşa încât se va transforma într-o taxă permanentă. Acest fapt nu este unul normal şi trebuie avut în vedere că va aduce după sine o creştere a preţurilor sau a costurilor de finanţare. Mai mult, în multe situaţii modelul propus va duce la o dublă taxare, aşa cum va în fi cazul, spre exemplu, societăţilor de furnizare de energie.
7) Cresc onorariile avocaților și scade accesul românilor la justiţie
Creşterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a creşterii taxelor, în special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natură să restrângă accesul la justiţie pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-şi vor putea permite să plătească onorariile crescute ale avocaţilor.
8) Discriminare și probleme de funcționare pentru companiile de stat și instituțiile publice
Pentru societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar, posturile vacante se desfiinţează odată cu intrarea în vigoare a legii, ceea ce creează probleme în funcţionarea acestora din lipsă de personal de execuţie, iar raportat la societăţile cu care lucrează în mediu concurenţial (ex.: CFR Călători, CFR Marfa), se creează discriminare, nemaiputând să îşi dimensioneze personalul în raport cu activitatea desfăşurată.
9) Blocaje în unitățile școlare
O eventuală comasare a unităţilor de învăţământ sub 50 de angajaţi, care implică reducerea numărului de angajaţi de la fiecare unitate comasată, conduce la un blocaj clar în funcţionarea respectivelor unităţi şcolare.
10) Probleme cu Constituția României și alte legi în vigoare
- Restricţiile propuse referitoare la numărul contractelor de muncă ale angajaţilor din domeniile în care se acordă facilităţi este de natură să încalce dreptul la muncă, un drept fundamental al cetăţenilor prevăzut în Constituţie.
- Se încalcă legi deja date de Guvern: Modificarea facilităţilor din domeniul construcţiilor încalcă acordul încheiat în anul 2018, pe o durată de 10 ani, între Guvernul României şi Federaţia Patronală a Societăţilor din Construcţii, acord care a fost transpus în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
Premierul Marcel Ciolacu: Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament
Concluziile CES: scade nivelul de trai al populației
- Această lege de creştere a sustenabilităţii financiare a României va contribui la deteriorarea într-o şi mai mare măsură a nivelului de trai al populaţiei, avertizează CES.
- Toate măsurile menţionate în cuprinsul proiectului vor avea ca efect: o scădere economică ca urmare a restrângerii activităţii economice sau chiar a închiderii activităţii de către antreprenori, din cauza imposibilităţii susţinerii taxelor şi impozitelor; o creştere a preţurilor ca urmare a transferării de către agenţii economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori; o creştere a ratei inflaţiei; o scădere a consumului, se mai spune în avizul negativ al CES.