Un copil în vârstă de 13 ani a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Suceava după ce a fost mușcat de o viperă în curtea casei, vineri seara. Băiatului i s-a aplicat serul antivenin și a rămas internat la Secția de Chirurgie Pediatrică. Acum, copilul este în stare stabilă.
”Fără tratament moartea survine la 3-4 zile”
Medicul de la UPU Iași, Tudor Ciuhodaru a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanal.ro
despre tot ce trebuie să știm despre mușcătura de reptilă, dar și ce trebuie să facem până la sosirea medicilor.
”Sunt rare dar potențial letale! Un copil de 13 ani a fost mușcat de o viperă neagră chiar în curtea casei.
Putea muri în câteva ore. Sunt 10 lucruri care vă pot salva viața în cazul mușcăturii unei reptile. În primul rând, considerați orice mușcătură de la orice tip de șarpe drept urgență medicală. Pe statisticile noastre, deși mușcăturile de șarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor mușcate ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoși inoculează la locul mușcăturii substanțe cu acțiune hemolitică şi hemoragică iar după aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, tahicardie, puls filiform, dispnee şi transpirații, grețuri, vărsături, colaps.
Fără tratament moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului prin hemoragii şi insuficiență renală acută”, a spus medicul.
”Trebuie să solicitați rapid consult şi ajutor medical. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin. Toaletați plaga cu apă şi săpun. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcați victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziționați locul mușcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica răspândirea veninului în fluxul sangvin. Scoateți toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul”, a adăugat Tudor Ciohodaru.
De asemenea, medicul a spus că mușcătura de șarpe se identifică după urmele locale, adică forma dinților șarpelui asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
Aspirarea veninului nu este o soluție în cazul mușcăturii de șarpe
”Mușcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porțiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca șerpii să muște fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de ,,mușcătură albă” lipsesc fenomenele inflamatorii.
Trebuie să marcați marginea zonei tumefiate, umflate la fiecare 15 minute cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin. Ca regulă generală dacă nu vrei să te muște vreun șarpe nu intra în contact intenționat cu el. Lucrul acesta pare evident dar, de-a lungul timpului, două treimi din mușcăturile de șarpe pe care le-am tratat erau la pacienți care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hârțuit, încercând uneori să-i omoare”, a
”Deplasările la iarbă verde şi muncile agricole cresc riscul de a fi mușcat de reptile. Nu incizați la nivelul urmelor de colți şi nu încercați să aspirați veninul! Metoda este ineficientă pentru că șarpele are colții curbați iar ,,buzunarul de venin” nu se află la locul mușcăturii. În plus, circa 20% din mușcăturile de șarpe sunt ,,uscate”, total lipsite de venin, așa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului. Totodată, nu aplicați un dispozitiv de aspirație, deoarece puteți leza țesuturile. Nu aplicați garouri ce restricționează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul mușcăturii, cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greșit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice”, a mai explicat Tudor Ciuhodaru.