Întâlnire de gradul zero, în contextul unor tensiuni fără precedent la granița dintre Ucraina și Rusia. Președintele american Joe Biden l-a convocat, vineri, pe președintele Klaus Iohannis, dar și pe alți lideri ai țărilor UE pentru a se pune la punct cu acțiunile comune care se cer în contextul noilor informații. Biden a transmis joi că invazia Rusiei în Ucraina este iminentă și va avea loc în următoarele zile.
Preşedintele american Joe Biden a avut, vineri, o convorbire telefonică cu liderii Canadei, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, României, Marii Britanii, Uniunii Europene şi NATO. Convorbirea anunțată de Casa Albă a fost confirmată și de Administrația Prezidențială.
Citeste si: Joe Biden crede că Rusia va invada Ucraina "în următoarele zile"
„Președintele Joe Biden va vorbi după-amiază cu liderii transatlantici despre acumularea de trupe militare de către Rusia la granița cu Ucraina și despre eforturile noastre continue de a urmări descurajarea și diplomația”, a transmis un oficial de la Casa Albă.
În afară de preşedintele american Joe Biden, la videoconferinţă au participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, premierul Italiei, Mario Draghi, premierul Regatului Unit, Boris Johnson, şi premierul canadian Justin Trudeau, a anunţat Palatul Elysee.
Joe Biden crede că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina şi s-a alăturat aliaţilor NATO pentru a avertiza că atacul din Lugansk ar putea fi o încercare de a crea pretextul unei incursiuni.
„Fiecare indiciu pe care îl avem este că sunt pregătiţi să intre în Ucraina, să atace Ucraina... Simt că se va întâmpla în următoarele zile”, a afirmat joi preşedintele american.
Citeste si: Klaus Iohannis, declarații după întâlnirea de la Bruxelles: ,,Suntem pregătiți să luăm orice măsură se impune atunci când situația în teren se schimbă''
Secretarul de stat american Anthony Blinken urmează să se întâlnească cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov săptămâna viitoare, după ce Blinken a avertizat că situaţia din Ucraina „periclitează viaţa şi siguranţa a milioane de oameni”, informează News.ro.
Departamentul de Stat al SUA a precizat joi seară că Blinken a acceptat invitaţia lui Lavrov cu promisiunea că nu va exista o invazie a Ucrainei. Această acţiune oferă speranţa că există posibilitatea unei căi diplomatice, deşi avertismentele SUA cu privire la o invazie iminentă sunt tot mai puternice.
Citeste si: De ce se teme Occidentul de o invazie a Rusiei în Ucraina pe data de 20 februarie
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
„Dacă invadează în următoarele câteva zile, aceasta va arăta clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Rusia a răspuns, joi, în scris propunerilor NATO și SUA cu privire la garanțiile de securitate din Europa. Potrivit documentului, Rusia susține că „partea americană nu a dat un răspuns constructiv” solicitărilor sale și amenință că va lua măsuri cu caracter militar şi tehnic dacă SUA nu vor accepta garanțiile cerute.
Totodată, documentul mai arată că Rusia vrea garanții că NATO nu se va extinde și a cerut retragerea „deciziei de la București” (din 2008) conform căreia „Ucraina și Georgia pot deveni membre NATO”.
În același timp, Moscova cere revenirea Alianței Nord Atlantice la statutul din 1997, când a fost semnat Actul Fondator Rusia—NATO și retragere trupelor americane din statele din sud-estul Europei și din Țările Baltice.
„Aceste prevederi sunt de o importanță fundamentală pentru Federația Rusă”, se arată în document. Ministerul rus de Externe susține că pachetul de propuneri rusești a fost ignorat și au fost alese doar subiecte convenabile, iar această abordare întărește îndoielile.
Citeste si: Vladimir Putin, după întâlnirea cu cancelarul Germaniei: "Nu vrem război"
„Retorica oficialilor americani, întărește îndoielile legitime că Washingtonul este cu adevărat angajat să repare situația de securitate europeană. În absența dispoziției părții americane de a conveni asupra garanțiilor ferme, Rusia va fi obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri tehnico-militare”, se arată în răspunsul ministerului rus de Externe.
Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles, a avertizat joi că riscurile pentru securitatea europeană sunt încă critice. Mesajul vine în contextul unor bombardamente izolate în regiunea de est a Ucrainei, pretext pentru rebelii pro-ruși și armata de la Kiev să se acuze reciproc.
Citeste si: Klaus Iohannis, mesaj de la Bruxelles despre criza dintre Rusia și Ucraina
"Riscurile pentru securitatea europeană sunt încă critice. Trebuie să continuăm coordonarea noastră eficientă și să demonstrăm o unitate în timpul acestei crize, care sporește securitatea întregii zone euro-atlantice", a transmis Klaus Iohannis în limba engleză.
Temerile occidentale se concentrează asupra a aproximativ 150.000 de soldaţi ruşi, aproximativ 60% din totalul forţelor terestre ale Rusiei, ce se găsesc în jurul graniţelor Ucrainei. Kremlinul insistă că nu are planuri de invadare, dar a considerat de mult Ucraina ca parte a sferei sale de influenţă şi vede expansiunea NATO spre est ca o ameninţare.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit vineri, 18 februarie, cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul întrevederii fiind discutate evoluţiile recente de securitate din vecinătatea estică a UE, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a pledat pentru o „abordare comună" a Uniunii Europene în criza ucraineană, prin pregătirea unor măsuri „ferme", inclusiv sancțiuni, pentru detensionarea situației.
„Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare comună a Uniunii care să vizeze pregătirea unor măsuri ferme și credibile în vederea detensionării situației de la granița estică a Ucrainei, inclusiv sancțiuni”, precizează Administraţia Prezidenţială.
