Tradiții de Sf. Constantin și Elena 2023. Cele mai importante superstiții românești!

Tradiții de Sf. Constantin și Elena 2023. Iată pe ce dată îi cinstim pe  Sfinții Împărați Constantin și Elena și care sunt superstițiile din această zi!

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena?

Această sărbătoare are loc la data de  21 mai 2023. Cine au fost Sfinții pe care îi cinstește Biserica Ortodoxă în această zi?

Împăratul Constantin a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman.

Citește și: Sf. Constantin și Elena 2023. Ce se face și ce nu se face pe 21 mai?

Elena este cunoscută pentru activitățile minunate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Potrivit istoriei se spune că ea a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Dispariţii misterioase în Rusia. Putin îşi arestează cercetătorii care au inventat rachetele hipersonice- antena3.ro

Citeste si: Iranul cere pacea în Orientul Mijlociu, la câteva zile după ce a atacat Israelul. Apelul lansat către Occident- wowbiz.ro

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, Constantin a fost proclamat împărat. Din pricina acestui fapt, fiul Elenei intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să ocupe funcția pe care Constantin o deținea, potrivit crestinortodox.ro.

Cele mai importante superstiții românești!

În tradiția populară se spune că oamenii care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

De Sfinții Constantin și Elena  este păcat să se lucreze în gospodării, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Citește și: Ce se dă de pomană pentru parastasul de 9 zile, 6 săptămâni și un an?

Citeste si: Cine poate beneficia de ajutoarele de încălzire 2024-2025. Care este termenul limită pentru depunerea cererilor de încălzire- kfetele.ro

Citeste si: Dorian Popa dă lovitura în industria alimentară! Pizza care ii poarta numele, epuizată încă de la lansare. Cât costă cel mai nou produs al artistului- radioimpuls.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

De Sfinții Constantin și Elena, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

În această zi de sărbătoare, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

De asemenea, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.