O simplă călătorie cu trenul între Brașov și Târgu Jiu se transformă într-o adevărată aventură pentru pasageri, care trebuie să schimbe nu mai puțin de trei trenuri și un autobuz pentru a ajunge la destinație.
Această situație reflectă problemele majore cu care se confruntă infrastructura feroviară din România, în contextul în care Parlamentul European solicită dezvoltarea trenurilor de mare viteză pe întreg continentul.
O călătoare a povestit cum, pentru a ajunge de la Brașov la Târgu Jiu, a fost nevoită să schimbe două trenuri în drum spre București, apoi un alt tren până aproape de destinație, iar în ultimele 25 de kilometri să folosească un autocar.
Parlamentul European a stabilit obiective ambițioase pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, inclusiv în România. Până în 2040, trenurile ar trebui să circule cu viteze de până la 250 km/h pe rute strategice, cum ar fi legătura spre granița de vest și conexiunile dintre București și Giurgiu, pentru a facilita legătura cu Bulgaria și Grecia. Investițiile necesare pentru aceste proiecte sunt estimate la aproximativ 350 de miliarde de euro.
În ciuda acestor planuri, realitatea de zi cu zi este mult mai puțin optimistă. Într-un singur an, trenurile operate de Societatea Regională București au acumulat peste 392.000 de minute de întârziere, echivalentul a 6.500 de ore sau 272 de zile. Principala cauză o reprezintă restricțiile de viteză impuse pe anumite porțiuni ale căii ferate, care încetinesc considerabil traficul.
Călătoria cu trenul în România rămâne o provocare pentru pasageri, care trebuie să se adapteze la schimbări multiple, întârzieri frecvente și viteze reduse.
Deși există planuri ambițioase pentru modernizarea infrastructurii și introducerea trenurilor de mare viteză, acestea par încă departe de a deveni realitate. Până atunci, călătorii rămân realiști și speră ca promisiunile să se concretizeze cât mai curând.
