După opt ani de la violențele din Piața Victoriei, dosarul 10 august se apropie de termenul de prescripție, iar vinovații riscă să scape nepedepsiți.
Acest caz emblematic, care a zguduit România în 2018, ridică din nou semne de întrebare asupra eficienței și imparțialității sistemului judiciar românesc.
Pe 10 august 2018, mii de oameni au ieșit în stradă cerând o țară normală, însă reacția forțelor de ordine a fost una brutală. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și forță excesivă împotriva propriilor cetățeni, inclusiv împotriva femeilor și copiilor prezenți la protest. Martorii au povestit cum au fost bătuți fără motiv, iar intervenția forțelor de ordine a fost coordonată de șefii instituției, nu o acțiune individuală.
În iunie 2026, Tribunalul Militar București a achitat în primă instanță 12 inculpați, printre care foștii șefi ai Jandarmeriei Române, Gheorghe Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, precum și Laurențiu Cazan, fost adjunct al șefului jandarmeriei capitalei. Această decizie a șocat opinia publică și a ridicat semne de întrebare privind modul în care justiția tratează abuzurile de putere.
Pe 10 octombrie 2026, se împlinește termenul de prescripție pentru acuzațiile din dosar, ceea ce înseamnă că, indiferent de deciziile viitoare ale Curții Militare de Apel București, vinovații ar putea scăpa de răspundere penală.
Amânările repetate și tergiversările în soluționarea dosarelor de acest gen au un efect devastator asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Mulți tineri aleg să părăsească țara, dezamăgiți de lipsa de responsabilitate și de justiția care pare să protejeze mai degrabă pe cei aflați la putere decât victimele.
Deși prescripția poate închide acest dosar, suferința victimelor și responsabilitatea morală a celor care au promis dreptate rămân.
Toți suntem responsabili pentru timpul pierdut și pentru faptul că justiția a fost amânată până când adevărul riscă să fie îngropat.