Ajunul Bobotezei 2021. Tradiții și superstiții româneşti pentru 5 ianuarie

Ajunul Bobotezei este adesea considerat, în calendarul creştin-ortodox, chiar mai important decât sărbătoarea propriu-zisă. Acest lucru se datorează numărului mare de datini şi obiceiuri specifice pentru ziua dinaintea de Bobotează. Printre aceste datini, se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

Ianuarie e denumită și Gerar. Popular, nu e greu să ne dăm seama de unde se trage numele. E o lună geroasă, iar Gerar era primul din cei 12 fii ai anului.

Denumirea de Ianuarie vine din latinescul Ianuaris, de la zeul cu două feţe, Ianus.

Citeste si: Tradiții și superstiții de Sf. Vasile. Ce este interzis să faci în prima zi din an

Ajunul Bobotezei 2021 este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august.
Ajunul Bobotezei este foarte important. Și asta pentru că e zi de post, ca jertfă a omului înaintea primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile.

Și primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.
Botezul Domnului sau Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă.
Pe 6 ianuarie, credincioşii iau apă sfinţită la slujba de Bobotează, “aghiasma mare”, şi o beau pe nemâncate timp de 8 zile. Restul se păstrează lângă icoane şi se spune că poate vindeca orice boală. În Ajunul Bobotezei, credincioşii ţin post negru, iar preotul colindă casele şi sfinţeşte bucatele de post pregătite de gospodine.

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro

Citeste si: Boboteaza, mare sărbătoare pe 6 ianuarie. Ce să nu faci în această zi

Ajunul Bobotezei 2021. Tradiții și superstiții

In această zi, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpine Botezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun. Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi “Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Îl ştiu bine, din bătrâni, toţi tinerii din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.

Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite. In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Marţi, în Ajunul Bobotezei, în bisericile ortodoxe se va oficia, pentru a doua oară anul acesta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, potrivit TRINITAS TV.

Citeste si: Laurențiu Reghecampf, dezvăluiri cutremurătoare despre ziua în care tatăl său s-a stins din viață: „A avut foarte multe momente când s-a simțit rău, dar mama mereu a fost lângă el.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Conform rânduielilor tipiconale, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii, atunci, în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Când Ajunul Bobotezei cade, însă, sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar cea a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.

Ajunul Bobotezei este si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii, potrivit Ajunul Bobotezei 2021.