Paștele se apropie cu pași repezi, iar tradițiile și mâncărurile tradiționale nu întârzie să apară. Pentru asta, gospodinele au descoperit tot felul de metode naturale pentru a vopsi ouăle de Paște. În afara foilor de ceapă, noua metodă este fierberea ouălor în vin roșu pentru o culoare mai intensă.
Noul trend de Paște: ouăle vopsite în vin roșu
[Sursa foto: Colaj capturi YouTube/ E. Gustos]Gospodinele s-au gândit la rețete inedite pentru masa de Paște. Pe internet au apărut tot felul de rețete noi și în privința vopsirii ouălor de Paște. Pentru cei care vor să le coloreze natural, fierberea acestora în vin roșu este o variantă nouă, ușoară și cu rezultate pe măsura așteptărilor.
Rețeta ouălor vopsite în vin roșu este simplă. Ingredientele necesare sunt: ouă, apă, sare, oțet, un litru de vin roșu și ulei de floarea-soarelui.
Modul de preparare nu necesită mult timp, iar rezultatele vor fi încântătoare pentru gospodinele care vor să impresioneze la masa de Paște.
Citește și: Calendar ortodox A treia zi de Paște 2023: Ce sărbătoare este în această zi?
În primul rând, ouăle se spală foarte bine cu apă și detergent pentru a putea fi degresate. Apoi, se pun la fiert în apă cu sare, la foc mediu, timp de maxim 10 minute, în raport cu cât de tari sau moi să fie.
Citește și: La ce oră ajunge Lumina Sfântă de la Ierusalim în România?
Vinul se pune pe aragaz, până ce fierbe și apoi se înlătură de pe foc. Peste vinul fiert se adaugă oțet, ca intensitatea culorii să dureze și culoarea să se fixeze mai bine.
Citește și: VIDEO- Ce facem de Paște dacă stăm în București
Imediat după, ouăle se pot adăuga în vasul cu vin pentru 30 de minute, fiind acoperite total de lichid.
La final, după jumătatea de oră, ouăle se scot la uscat și după se pot unge cu ulei pentru un plus de strălucire și pentru evitarea scurgerii culorii.
Joia Mare este extrem de importantă pentru întreg anul care urmează pentru că în slujba din această zi se pregătește Sfânta Împărtășanie care va fi folosită în biserici până la Paștele viitor, mai ales pentru bolnavi, copii și bătrâni.
Joia Mare. Biserica a rânduit păstrarea Sfintei Împărtăşanii pentru cei bolnavi întreg anul bisericesc. Ritualul pregătirii Sfântului Agneţ pentru cei bolnavi şi pentru copii nou botezaţi se desfăşoară în Joia Mare din Săptămâna Patimilor Domnului.
Citeste si: Greutate si inaltime copii in functie de varsta- catena.ro
Citește și: Joia Mare 2023. Ce nu este bine să faci?
Joia Mare este ziua în care, la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, săvârșită unită cu Vecernia, se pregătesc nu doar unul, ci două Sfinte Agnețe, care se transformă în Sfântul Trup al Mântuitorului Iisus Hristos.
Îmbibat cu Sfântul Sânge, unul dintre ele se păstrează până în dimineața zilei de marți a Săptămânii Luminate, când, după o rânduială specială, se sfărâmă și se usucă, urmând să fie păstrat în Sfântul Chivot, pe Sfânta Masă, până la Sfintele Paști din anul următor.
Sfintele Taine trebuie să fie pregătite în Joia Mare astfel încât să se păstreze în Sfântul Chivot tot anul, fără să existe pericolul degradării lor în vreun fel, prin mucegăire sau într-un alt mod.
De ce le păstrăm? În cărțile de cult apare indicația: „pentru bolnavi”.
În limbajul bisericesc comun, formula e puțin extinsă: „pentru copii/bătrâni și bolnavi”, potrivit ziarului Lumina.
Evident, este vorba de copiii nou-botezați sau de cei aflați în primejdie de moarte, de regulă înaintați în vârstă. Într-un cuvânt, ea e folosită în „cazuri speciale”.
Potrivit sursei citate, în unele biserici practica păstrării permanente pe Sfânta Masă a unui potir în care se află Sfânta Împărtășanie. În acest fel, există riscul alterării și, implicit, al necinstirii Sfintelor Taine, spun preoții.
Cel mult, așa cum se întâmplă uneori, se poate păstra Sfântul Potir cu Sfintele Taine, doar un timp limitat, pentru cazurile speciale din ziua respectivă.
Joia Mare. Conform unui text al lui Iacob din Edesa, de la începutul secolului al VIII-lea, se interzice păstrarea Euharistiei pentru a doua zi, cu excepția cazurilor când e nevoie pentru cei grav bolnavi sau care ajunează. Iată ce spune:
„Nu este permisă sub nici o formă păstrarea Potirului pentru ziua următoare, de teama de a nu se altera, fiindcă se face vinovat cel ce l-a lăsat.[...] (Totuși) se păstrează pentru cei bolnavi grav, cei suferinzi care trebuie să primească Euharistia înainte de a pleca din această viață sau chiar pentru cei care ajunează și-și prelungesc ajunarea până seara târziu. În afară de aceste cazuri nu este permisă păstrarea Potirului pentru ziua următoare”, spune textul citat aici.
Citește și: Se spală în Sâmbăta Mare? Iată ce spun preoții!
Liturghierul prevede că se pot păstra până a doua zi Sfintele Taine, „pentru vreo întâmplare de moarte”, doar „unde se săvârșește Dumnezeiasca Liturghie în toate zilele”, adică în mănăstiri.
Joia Mare. "Având în vedere că avem Sfintele Taine uscate, în Sfântul Chivot, putem considera că și excepțiile întâlnite la Iacob din Edesa sau în povățuirile de la finalul Liturghierului nu-și mai găsesc astăzi justificarea", spun preoții.
Mai mult, păstrarea permanentă pe Sfânta Masă a Euharistiei uscate îmbibată cu vin într-un potir, eventual cu o linguriță în el, acoperit cu un procovăț, poate duce foarte ușor la alterarea ei. Iar acest lucru, pe lângă faptul că este în contradicție cu rânduielile liturgice, constituie un motiv de aspră pedepsire a slujitorului, căruia îi sunt adresate cuvintele din Liturghier: „Dacă[...] le vei lăsa să se strice, vei greși de moarte și sub vinovăția caterisirii vei cădea”.
Preoții critică, în acest context, și comoditatea unora de a se împărtăși în afara Sfintei Liturghii, fără motive bine întemeiate.
"Mai ales în această perioadă, a Postului Mare, mulți doresc să primească rapid Sfintele Taine, uneori petrecând în biserică nu mai mult de câteva minute. Același lucru se întâmplă și cu copiii care sunt împărtășiți în drum spre parc sau spre mall, în dimineața zilei de duminică. Imaginea celor care vin să primească Sfânta Împărtășanie și nu participă la Sfânta Liturghie, tineri sau vârstnici, este o provocare pastorală căreia suntem datori să-i răspundem fără amânare și cu deplină responsabilitate", spune pr. Silviu Tudose.
Pe lângă post și rugăciune, credincioșii nu urmează cu totul calea lui Hristos dacă nu dau curs la spovedanie și împărtășanie "pentru că fiecare dintre noi are fărădelegi și nu poate să primească cu adevărat bucuria luminii Învierii Lui Hristos dacă nu este curățată candela sufletului", spun preoții.
Citește și: VIDEO- Deniile, slujbele din Săptămâna Mare
Mulți creștini au o oarecare reticență la spovedanie și o rușine în a-și mărturisi greșeilile. "Este o mare amăgire a diavolului. Este felul lui de a opera. Ne rușinează când să mărturisim și ne încurajează când să păcătuim. Dacă nu ne este rușine pentru faptele noastre față de semenii noștri care ne văd, atunci cum ne va fi rușine de Dumnezeu despre care avem impresia că nu ne vede", spune părintele Ovidiu Ciprian Marțiș.
Potrivit preotului, a sta departe de scaunul spovedaniei înseamnă a nu fructifica șansa curăției și a vindecării. "Oamenii nu trebui să aibă o reținere în a se spovedi la preoți pentru că spovedania se face la preot, dar mărturisirea se face la Dumnezeu și noi, preoții, având la rândul nostru păcate, care trebuie mărturisite și, la rândul nostru, avem duhovnicii noștri", mai aratapreotul, conform DC News.
