Supă la plic. Este mai toxică decât ți-ai fi imaginat. Ce se întâmplă în corpul tău după ce o mănânci

Supă la plic. Singurul avantaj ar fi acela că se fac în 2 minute. Dacă nu sunteţi pretenţioşi, ar putea avea chiar si gust bun. Lista de pericole e însă foarte mare. Supele la plic, pe care le facem rapid, contin un adevarat cocktail de E-uri. Medicii spun că cei care consumă aceste supe pe termen lung s-ar putea îmbolnăvi de cancer la stomac sau la colon.

Citeste si: Horoscop 25 februarie 2020. Mesajul secret transmis de astre

Citeste si: Ce se întâmplă în organismul tău când renunți la carne. Așa ceva nu se poate!

Supă la plic. Supă la plic ingrediente toxice. Supă la plic riscuri consum

Supă la plic. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția supelor instant analizate sunt următoarele: legume deshidratate (cantitatea variază de la 1% la 12%), paste făinoase (cantitatea variază de la 50% la 93%), grăsime de pui (cantitatea variază de la 0,8% la 2%), carne de pui deshidratată (cantitatea variază de la 0,2% la 0,5%), carne de vită deshidratată/pudră (cantitatea variază de la 0,4% la 5,1%), grăsime de vită, grăsime de porc, arome artificiale de pui, rață și vită, praf de zer, sare iodată, amidon din cartofi, amidon din porumb, amidon de cassava, grăsime vegetală (fără a se menționa tipul), făină de grâu, pesmet, albuș de ou deshidratat, suc de lămâie deshidratat, sos de soia, extract de drojdie, zahăr, maltodextrină, lactoză, proteine din lapte, proteine din grâu hidrolizate, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de palmier, zahar caramel, sirop

de glucoză, clorură de potasiu, sirop de caramel, gălbenuș de ou, tapioca, potențiatori de gust și aromă (monoglutamat de sodiu, guanilat de sodiu, inozinat de sodiu și 5 ribonucleotide disodice), coloranți (caramel sulfit de amoniu, caramel simplu) acidifianți (acid citric, carbonat de sodiu, carbonat de potasiu), agenți de afânare, antioxidanți, agenți de îngroșare (gumă xantan și gumă guar), stabilizatori (trifosfat pentasodic, difosfați, trifosfați și polifosfați).

Supă la plic. Supă la plic toxică. Dintre ingredientele menționate mai sus, cele mai utilizate sunt:

- la 91% dintre produsele analizate s-a folosit monoglutamatul de sodiu. E621 – Monoglutamat de sodiu – produce dureri de cap, slăbiciune și este subiectul mai multor studii din cauza unor suspiciuni asupra efectelor nocive pe care le are asupra sănătății;

- la 78% dintre produsele analizate s-a regăsit grăsime vegetală de palmier parțial hidrogenată. Uleiul de palmier parțial hidrogenat conține acizi grași de tip trans, aceștia pot crește nivelul colesterolului nociv (LDL), fapt ce poate duce la apariția afecțiunilor cardiace și a cancerului la colon;

Citeste si: Orban: „Nu este niciun caz diagnosticat cu coronavirus, niciun cetăţean român nu este infectat”

- la 56% dintre produsele analizate s-a regăsit extractul de drojdie. Extractul de drojdie conține acid glutamic sau glutamat de sodiu și se folosește pentru a crea arome sărate sau gust de umami („al cincilea gust”). Extractul de drojdie poate provoca alergii și afecțiuni ale glandelor endocrine;

- la 50% dintre produsele analizate s-au regăsit aromele (termen generic);

- la 38% dintre produsele analizate s-a regăsit maltodextrina- complex de carbohidrați extras din amidonul de porumb sau cartofi, care se folosește ca îndulcitor;

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: Sora lui Jador rupe tăcerea despre decizia luată de manelist, după ce a anunțat despărțirea de Oana Ciocan: „Așa e mai bine pentru el”. Camelia Dumitrache a vorbit fără rețineri despre asta- wowbiz.ro

- la 38% dintre produsele analizate s-au folosit agenți de îngroșare (guma de guar și guma xantan). Guma de guar este un aditiv foarte des folosit în produsele alimentare din România. E412 este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris, apoi precipitată cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscată şi mărunţită până ajunge să fie o pudră foarte fină. E415 este folosit în industria alimentară ca stabilizator şi agent de îngroşare;

Citeste si: Coronavirus. Cum se transmite coronavirusul. Avertismentul important al medicilor

- la 34% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de potențiatori de aromă: monoglutamatul de sodiu și 5 ribonucleotide disodice;

- la 34% dintre produsele analizate s-au folosit trei tipuri de potențiatori de aromă: monoglutamatul de sodiu, guanilat de sodiu și inozinat de sodiu;

- la 31% dintre produsele analizate s-au regăsit făina de grâu și amidonul din cartofi;

- la 28% dintre produsele analizate s-au folosit stabilizatori (difosfați, trifosfați și polifosfați);

- la 19% dintre produsele analizate nu se precizează tipul de grăsime vegetală folosită;

- la 19% dintre produsele analizate s-au folosit coloranți (caramel simplu și caramel cu sulfit de amoniu);

Citeste si: Monica Tatoiu a povestit un moment care a marcat-o din copilărie: „Ce bătaie am luat! Nu am depășit niciodată viteza, trec doar pe trecerea de pietoni.”- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul transmis de Prințesa Anne după ce a fost lovită de un cal. Care este starea de sănătate a sorei Regelui Charles- radioimpuls.ro

- la 19% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric;

- la 16% dintre produsele analizate s-a regăsit lactoza;

 

La unele produse nu se declară proveniența uleiului vegetal – palmier, floarea soarelui etc.

La unele produse, condimentele sunt înscrise în mod generic și nu este menționat tipul condimentului. Având în vedere că unele dintre ele sunt incluse în lista substanțelor alergene, este important să fie cunoscută denumirea respectivului condiment.

Nu se menționează dacă aromele sunt naturale sau artificiale.