România ar putea ajunge în meniul lui Vladimir Putin dacă acesta reușește să își impună viziunea în fața liderului de facto al NATO, președintele SUA, Donald Trump.
Kremlinul insistă tot mai mult să implice Europa în viitoarea rundă de discuții de pace privind Ucraina, iar Vladimir Putin urmărește anumite concesii care ar putea slăbi apărarea NATO pe Flancul estic, potrivit The Telegraph.
Printre aceste concesii s-ar putea număra o solicitare ca Alianța să își reducă prezența militară la nivelul din 1997, spun surse citate de publicația britanică.
Iuri Ușakov, consilier al Kremlinului pe probleme de politică externă, a declarat, vineri, că țările europene ar trebui să se alăture negocierilor la care participă Rusia, Ucraina și Statele Unite, întrucât Europa ar juca un rol central în orice eventual acord.
Citește și: VIDEO Donald Trump, acuzat că servește interesele Kremlinului. Hillary Clinton: „Putin are lucruri cu Trump”
Totuși, surse diplomatice au declarat pentru The Telegraph că Moscova vede participarea europenilor și ca pe o oportunitate de a readuce în discuție vechile sale pretenții legate de extinderea NATO – un aspect pe care liderul rus Vladimir Putin l-a descris în repetate rânduri drept "cauza fundamentală” a războiului.
Putin ar putea cere retragerea trupelor NATO de la granițele cu Rusia
O posibilă solicitare a Rusiei ar putea viza reducerea prezenței militare a NATO la nivelul existent înainte ca fostele state din Blocul Estic să adere la Alianță.
Kremlinul a sugerat anterior că Putin ar putea da dovadă de flexibilitate în alte chestiuni, cu condiția ca solicitările fundamentale ale Moscovei să fie acceptate.
Aceste cereri care includ impunerea unor restricții majore asupra suveranității Ucrainei și a prezenței NATO în Europa de Est.
În anul 1997, amprenta militară directă a trupelor NATO în Europa de Est (fostul bloc comunist) era practic nulă.
Niciun stat din Europa Centrală sau de Est (fost membru al Tratatului de la Varșovia sau parte a URSS) nu era membru NATO și nu găzduia baze militare, trupe de combat sau infrastructură permanentă a Alianței.
Frontiera estică a NATO se oprea la granița dintre Germania reunificată (care aderase în 1955) și Polonia.
La summitul NATO de la Madrid (iulie 1997), Alianța a făcut primul pas politic spre extindere, invitând Cehia, Ungaria și Polonia să înceapă negocierile de aderare (acestea au devenit membre efective abia pe 12 martie 1999. România a fost inclusă în NATO în martie 2004.
Noi negocieri de pace reluate la Abu Dhabi
Rusia a acceptat să participe la o nouă rundă de discuții trilaterale cu Ucraina și Statele Unite, programată pentru luna noiembrie, la Abu Dhabi, după o perioadă îndelungată de blocaj în negocierile mediate de Washington.
Ushakov a temperat însă așteptările privind rezultatele întâlnirii, pe care a descris-o drept un test preliminar.
Una dintre principalele piedici în calea unui acord rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze teritorii din Donbas pe care forțele ruse nu le-au ocupat integral.
Kievul respinge această condiție și insistă asupra unor garanții de securitate care să împiedice reluarea agresiunii ruse.
