Bucureștiul ocupă locul 247 din 251 în clasamentul Happy City Index, fiind al patrulea cel mai nefericit oraș din lume, potrivit datelor prezentate.
Bucureștiul ocupă locul 247 din 251 în clasamentul Happy City Index, fiind al patrulea cel mai nefericit oraș din lume, potrivit datelor prezentate. Capitala României este singura capitală europeană cu un scor atât de slab, iar locuitorii indică aglomerația, infrastructura deficitară și lipsa serviciilor sociale printre principalele motive de nemulțumire.
O zi ploioasă în București înseamnă, pentru mulți, trafic, claxoane, gunoaie, bălți și trecători grăbiți. Pentru cei veniți în capitală în căutarea unui rost, ritmul cotidian și problemele orașului pot ajunge să afecteze starea de bine.
Întrebați ce îi supără la București, unii locuitori spun că sunt nemulțumiți de aproape toate aspectele vieții urbane. Infrastructura și problemele cu apa caldă se numără printre dificultățile menționate, alături de aglomerație și de sentimentul că zilele se reduc la drumul dintre serviciu și casă. „Ești ca un robot”, a spus unul dintre cei intervievați.
Alții reclamă comportamentul celor din jur, pe care îl descriu drept lipsit de respect, nepăsător sau indiferent.
În clasament, Bucureștiul este depășit de orașe precum Medellín, Mumbai și Varna. Sub capitala României se află doar Dallas și Nashville, din Statele Unite, Guadalajara, din Mexic, și Kiev, aflat în război.
Rezultatele nu arată însă că bogăția unui oraș garantează fericirea locuitorilor. Unele orașe cu venituri mai mici pot obține rezultate mai bune la anumite dimensiuni ale clasamentului, inclusiv dacă locuitorii au așteptări diferite față de serviciile publice.
În schimb, țările nordice ocupă cele mai multe poziții din top 10. Un tânăr care locuiește în Oslo spune că rezultatul nu îl surprinde și îl pune pe seama unui sistem bine organizat.Bucureștiul are și un punct forte: peste 61% dintre locuitori îi acordă nota maximă la capitolul siguranță pe străzi. Totuși, scorul general arată că problemele legate de aglomerație, infrastructură, servicii sociale și relațiile dintre oameni continuă să apese asupra calității vieții în capitală.