Apariția unui copil schimbă profund dinamica unei relații, însă nu înseamnă că intimitatea dintre parteneri dispare. Nina Paraschivescu, psihoterapeut, spune că perioada de după naștere presupune adaptare, iar apropierea și dorința pot fluctua în funcție de nevoile fiecărui părinte și de viața familiei.
După naștere, mama poate fi suprasolicitată fizic și emoțional. Alăptarea, ținutul bebelușului în brațe și grija constantă pentru nevoile lui pot face ca, la finalul zilei, să nu mai simtă nevoia de atingere sau apropiere fizică. Partenerul poate interpreta această schimbare drept respingere ori distanțare, de aceea este important ca cei doi să discute deschis despre ce trăiesc.
Somnul bebelușului, o decizie de familie
O altă provocare este locul în care doarme copilul. Unele familii aleg să doarmă împreună cu bebelușul, altele îl țin în camera părinților, dar într-un pătuț separat. Potrivit psihoterapeutului, nu există o soluție universală potrivită tuturor familiilor. Contează felul în care este luată decizia și dacă aceasta ține seama atât de nevoile copilului, cât și de cele ale părinților și ale cuplului.
Timp pentru copil, dar și pentru cuplu
Părinții pot avea nevoie de timp petrecut împreună cu copilul, de momente dedicate rolului de părinți și de timp doar pentru ei doi. Nu există o regulă care să impună o anumită durată zilnică pentru conectarea în cuplu, însă chiar și câteva minute pot conta, spune psihoterapeutul.
În acele momente, partenerii pot încerca să vorbească și despre starea lor emoțională, nu doar despre scutece, treburi casnice și organizarea familiei.
Citește și: VIDEO Trucuri de bine: inovații pentru casă și secretele compatibilității în cuplu
Conflictele pot fi discutate, dar copilul nu trebuie pus la mijloc
Copiii nu trebuie feriți de orice dezacord între părinți, explică Nina Paraschivescu. Ei pot învăța că oamenii pot avea opinii diferite și că un conflict poate fi urmat de repararea relației. În schimb, părinții ar trebui să îi protejeze de certuri intense, jigniri și umiliri.
