Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie este în continuare incertă.
Guvernul a promis majorări, însă nu a anunțat un procent clar, iar presiunea asupra bugetului ar putea duce la o creștere etapizată. Între timp, pensionarii spun că veniturile nu țin pasul cu scumpirile și că o majorare de câteva procente nu le-ar schimba semnificativ traiul.
După doi ani în care pensiile au fost înghețate, mulți vârstnici spun că le este tot mai greu să acopere cheltuielile de zi cu zi.
Pentru persoanele care primesc pensia minimă, majorarea ar putea însemna aproximativ 90 de lei pe lună — doar câțiva lei în plus pe zi. Un pensionar care trăiește dintr-un venit de 1.300 de lei spune că, după plata cheltuielilor, îi rămâne o sumă insuficientă pentru a se întreține până la sfârșitul lunii.
Prețurile alimentelor, inclusiv cele ale fructelor și legumelor, fac ca bugetul să fie și mai greu de gestionat.Premierul a dat asigurări că pensiile vor fi indexate, dar a precizat că procentul va putea fi anunțat după ce vor exista date clare despre execuția bugetară și bugetul pentru anul viitor. Pensionarii cer ca majorarea să respecte prevederile legii și să se aplice tuturor.
O variantă luată în calcul este creșterea în două etape: o majorare de 3–5% de la 1 ianuarie și o alta de la 1 iulie.
Totuși, unii pensionari se tem că a doua etapă ar putea să nu mai fie aplicată, amintind de promisiuni anterioare care, spun ei, nu au fost duse la capăt.Costul unei indexări ar pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice. La cheltuieli anuale pentru pensii de aproximativ 156 de miliarde de lei, o creștere de 5% de la 1 ianuarie ar costa circa 7,8 miliarde de lei pe an.
Până la clarificarea bugetului și a procentului de indexare, pensionarii rămân în așteptare, în timp ce scumpirile continuă să le reducă puterea de cumpărare.
